Acest post este (tot) pentru sora mea

A trecut 1 an de cand ai murit. Un an intreg de cand iti aud inima cum tropaie.
Acest post este pentru cei care te cauta si nu stiu unde sa te gaseasca.
 

Cainii au plecat, acum ne dam cu caii. Cai cai caii...

Pe vremuri, veneau cainii spre tine si tu te ascundeai sub pat, dupa soba, sub masa, dupa usa. Cainii te latrau si tu te speriai. Cainii te lingeau si tu te spalai. 
Pe vremuri, cainii turbau si tu ii pupai. Cainii beau din cana ta si tu insetai.

Pana intr-o zi cand ai fugit. Ai fugit de mama, de tata, de frate, de sora, de puii tai, de dragoste. Si noi am crezut ca ai murit. Dar tu, in sfarsit, iti dadusesi seama ca daca ne mai cari in spate, nu ai cum sa mai supravietuiesti. Ai lasat cainii in urma si ai plecat sa calaresti caii.

Si eu nu iti cerusem niciodata nimic. Nimic in afara de tot ce aveai si tot ce iti mai ramanea, cumva, dupa asta.

Ai lasat cainii acum 1 an pe vremea asta. Si acum iti aud caii. Cai cai caii...


Ce bine ca n-ai murit acum 1 an. Ce bine ca ai ales caii. 
Caii sunt mult mai tari decat cainii. Caii sunt niste cai(n)i fara "n", acum ne-am dat seama... La multi ani, calutule!