Tuesday, December 21, 2010

Marti, inainte de Craciun

Ce bine ca azi e Marti,"inainte" si nu "dupa Craciun".

1+

Cand 2 animale dorm in aceeasi cusca, insa dorm fiecare in alt colt, asta inseamna ca nu vor sa stea in aceeasi cusca sau ca se tin sa nu sara una pe alta?

Cand 2 animale se musca una pe alta inseamna ca vor sa se rupa sau ca vor sa se lipeasca?

Cand 2 animale fac sex inseamna ca vor sa faca pui sau ca lui ii place mult de ea?

Cand 2 animale mananca din aceeasi trocutza inseamna ca fiecare vrea sa ii manance mancarea celeilalte sau inseamna ca vor sa isi atinga limbile in timp ce mananca?

Cand 2 animale nu se despart niciodata inseamna ca nu stiu sau ca nu vor sa se desparta?

Cand 2 animale nu reusesc sa isi dea seama ca sunt animale inseamna obligatoriu ca sunt oameni sau inseamna ca nu stiu ce sunt?

Cand 2 animale se bat de cate ori se vad inseamna ca nu trebuie sa se mai vada sau ca asta e rostul lor impreuna?

Cand 2 animale ... Cand vii, ca sa aflu ce inseamna "cand 2 animale..."?

Azi ma simt asa



Care crezi ca-s eu?

Thursday, December 2, 2010

Ma dau cadou

 
M-au legat astia cu o fundita si cica o sa ma dea cadou de Mos Craciun.
 
Cui? 

Cui m-a cerut la Mos Craciun, normal.


Thursday, November 25, 2010

Ce cupa port la sutien?

Cred ca asta:



Da'numai cand ma duc la mare, altfel nu port deloc. Iata:


Wednesday, November 24, 2010

Azi ma simt asa

Am impresia ca se cutremura pamantul din mine sub talpile lor.

Tuesday, November 23, 2010

Uite-i pe fratii mei



M-au cautat fratii. Si m-au gasit. Mama nu mi-a spus ca a facut mai multi ca mine si in toate erele astea de le-am trait, n-am intalnit pe nimeni sa ma strige in grai si sa mi se para asemenea.
Credeam ca nu ma intelege nimeni si ca limba de-o vorbesc e tacuta, de nu imi raspundea nimeni.
Pana intr-o zi cand ma pomenii ca se strang incet-incet, unul cate unul, fratii langa mine. Mai jos, eu si fratii mei:


Abia acum, ca ne-am adunat toti, vad ca am pus de-o zebra. 

Habar n-aveam nici unul dintre noi ca singuri, asa cum eram pana acum, eram niste mazgaleli alb-negre... De aia ne-am gasit, ca sa imbracam o zebra.

PS Multumesc celor care m-au gasit pe facebook si mi-au aratat ca sunt fratii mei. De acum suntem toti (intr-)o haina.

Tuesday, November 16, 2010

Acest post este (tot) pentru sora mea

A trecut 1 an de cand ai murit. Un an intreg de cand iti aud inima cum tropaie.
Acest post este pentru cei care te cauta si nu stiu unde sa te gaseasca.

 

Cainii au plecat, acum ne dam cu caii. Cai cai caii...

Pe vremuri, veneau cainii spre tine si tu te ascundeai sub pat, dupa soba, sub masa, dupa usa. Cainii te latrau si tu te speriai. Cainii te lingeau si tu te spalai. 

Pe vremuri, cainii turbau si tu ii pupai. Cainii beau din cana ta si tu insetai.

Pana intr-o zi cand ai fugit. Ai fugit de mama, de tata, de frate, de sora, de puii tai, de dragoste. Si noi am crezut ca ai murit. Dar tu, in sfarsit, iti dadusesi seama ca daca ne mai cari in spate, nu ai cum sa mai supravietuiesti. Ai lasat cainii in urma si ai plecat sa calaresti caii.

Si eu nu iti cerusem niciodata nimic. Nimic in afara de tot ce aveai si tot ce iti mai ramanea, cumva, dupa asta.

Ai lasat cainii acum 1 an pe vremea asta. Si acum iti aud caii. Cai cai caii...


Ce bine ca n-ai murit acum 1 an. Ce bine ca ai ales caii. 

Caii sunt mult mai tari decat cainii. Caii sunt niste cai(n)i fara "n", acum ne-am dat seama... La multi ani, calutule! 
 


A(m) furat luna

Am mai auzit povesti de astea cu "au furat luna" si mereu mi s-au parut trase de par. Ce animal ati vazut voi sa aiba labele pana la soare? M-am gandit ca poate girafa sa fi fost in stare, cu putina sfortare, da'tot n-o cred capabila de-asa o eroare...
Pana azi, cand am iesit sa ma uit pe cer. Negru. Adica negru fara nici un bec aprins. Noroc ca mi-a facut cineva o poza din picioare. Si am vazut - stupoare! - unde era luna. Luna era sub picioarele mele!!

Deci eu am furat luna?

Nu, cred ca ma uitam spre pamant, in loc sa ma uit spre cer.


Wednesday, August 4, 2010

De ziua mea sunt asa

Thursday, July 8, 2010

Imi atarna un elefant de ureche


Un elefant mi-a strapuns o ureche. Si acum atarna de ea. Si canta - culmea  - "Un elefant/ Se legana/ Pe o panza de paianjan..."si aici se opreste si o ia de la capat. Ori isi da seama ca nu atarna pe o panza de paianjan ori isi da seama ca e numai el si atunci n-are cum sa cante in continuare "Doi elefanti/ Se leganau/ Pe o panza de paianjan..."

Bun si care-i problema? Problema e ca - fiind un ditamai elefantul - imi intoarce capul unde vrea el. Adica nu mai pot sa ma uit unde vreau eu, ci numai unde vrea el. Pe moment am fost contrariata, pentru ca nu vreti, credeti-ma, sa va fie condus capul de un elefant. Cu timpul, insa, fara sa am incotro, am inceput sa ma las condusa si sa ma uit, blanda, unde voia el sa se uite.

Problema a aparut de cand vrea sa se uite la mine. Pentru ca, fiindu-mi agatat de ureche, atunci cand intoarce capul spre mine, intorc si eu capul de la el. Pentru ca ma impinge cu trompa. Si se necajeste atat de tare...Crede ca imi intorc privirea de la el, ca nu vreau sa il vad si sufera. Uite si acum il vad ca sufera.
Si eu l-as scoate din ureche, insa nu cred ca se cade, pentru ca asa cum s-a infipt singur, mi se pare cuviincios sa il si las sa se desprinda singur. Si, sincer, e singurul animal care s-a prins si de mine si nu se lasa desprins, asa ca n-oi fi nebuna sa il scot cu mana mea.

Si ma tot chinui sa reusesc sa ne privim in ochi, fara sa il scot din ureche.

Sunt sigura ca ziceti "ce probleme are si asta". Ei, ia incercati voi sa va prindeti un elefant de ureche si dupa aia cautati-ma.

Secretul care ma apasa e ca elefantii nu plang. Si ma tem ca daca nu il ajut si il las in continuare sa incerce sa se uite la mine fara sa poata, o sa il determin sa planga. Nu mi-as ierta niciodata ca am invatat elefantii sa planga.

Pamantul e rotund. Jur.


Pamantul e rotund. Tocmai am experimentat asta.
Nu, nu m-am intors din drum, bineinteles ca nu m-am intors, ca nu sunt rac (sa merg inapoi), sunt animal ca lumea.

De fapt, n-am ajuns in acelasi loc de unde am plecat. Am urcat pe cel mai inalt munte existent si am vazut ca in stanga si in dreapta pamantul cobora asa, ca si cum era o mingiuca. Si am batut atata drum si am sperat mereu ca o sa ajung departe, cat mai departe...ca nu o sa mai cunosc ce am mai cunoscut, ca nu o sa mai patesc ce am mai patit, ca nu o sa mai fie ce a fost... E adevarat, am ajuns sus de tot. Am crezut mereu ca atunci cand ajungi sus de tot, ti-e bine.

Mie nu mi-e bine. Am ajuns sus ca sa vad ca, de fapt, asta e tot. Jurul-imprejurul.

Sunday, July 4, 2010

(va) Urma

E greu.
Da' nu ma las(a) !


...Ghiceste (tu) pe care "a" am pus caciulita