Sunday, August 23, 2009

Experimentul "Impreuna"


Mereu m-am gandit ce sanse sunt ca doua animale din specii diferite sa se ataseze una de alta, sa se indragosteasca, sa faca pui si sa ramana, fericite, toata viata impreuna?


Si m-am mai gandit ca e un pic trist sa fim condamnati ursul la ursoaica, cocosul la gaina, leul la leoaica, elefantul la elefanta, oceanul la balena...

Si am zis: Gata, viata asta mi-o dedic studiului "Uite ca se poate si intre specii diferite". Studiez de ceva vreme subiectul, astfel ca m-am gandit sa fac publice primele rezultate:

Nu se poate.

Experimentul a inceput asa:

Am pus in aceeasi incapere o maimuta si o pasare. Nu, nu erau amandoua fete. Maimuta s-a atasat imediat de pasare: cauta sa o mangaie pe pene, ii dadea din bananele ei, astepta noaptea sa se coboare si ea, pasarea, ca sa doarma impreuna, cateodata mai si striga la ea "u u u", dar numai cand o umplea ciuda ca nu se lasa si pasarea asta mai moale...

Pasarea statea numai cocotata. Dintr-o creanga inalta, in alta si mai inalta. De acolo, de sus, nu slabea maimuta o clipa din vedere.

Maimuta credea ca ii place de ea.

Cand se intampla sa mai coboare la mancare si maimuta o atingea pe pene, statea.

Maimuta credea ca ii place cu ea.

Cand maimuta ii intindea banana, ea nu lua, dar nici nu se gainatza pe ea.

Maimuta credea ca ii place de ea.

Cand maimuta ii striga "u u u", pasarea zbura sus, cat mai sus si isi baga capul intre pene.

Maimuta se intrista.

Ziua 2:

Maimuta a observat ca pasarea ar vrea sa zboare. Dar maimuta nu zbura. Cel mult, se arunca dintr-o creanga in alta, dar in mod evident se vedea ca maimuta nu are aripi.

Pentru ca se atasase de ea, maimuta a gandit (da, maimutele gandesc) sa ii faca un cuib in care pasarea sa vina cand se intoarce din zborul ei. Macar atunci sa stea cu ea.

Cand a vazut cuibul, pasarea a crezut ca maimuta vrea sa o prinda in cuib si sa nu ii mai dea voie sa zboare niciodata.

De aia se ferea de cuib cat de bine putea.

Maimuta suferea.

Ziua 3:

Pasarea a vazut ca maimuta suferea. Si atunci s-a gandit (da, si pasarile gandesc) sa ii arate maimutei alte pasari, ca sa invete sa zboare si ea.

Si cum vedea o pasare mare, frumoasa, maiestuoasa, i-o arata maimutei si ramanea uitandu-se nostalgica dupa ea.
Dar numai pasari de alea mari si frumoase ii arata.

Maimuta si mai tare suferea. Ea stia ca nu o sa poata zbura niciodata si simtea cum pasarea nu va mai cauta niciodata spre ea.

Ziua 4:

Maimuta a hotarat ca trebuie sa faca orice ii sta in puteri, pentru ca pasarea sa nu o paraseasca (maimutele mor daca sunt lasate singure, mai ales ca asta era un pui de maimuta). Si-a legat niste frunze de maini, s-a urcat pe cea mai inalta creanga de copac si a facut pasarea atenta.
Pasarea s-a uitat. Maimuta a zburat.

A zburat ceva, respectiv pana a ajuns jos, pe podea. Unde s-a si zgariat la cot si si-a facut 2 vanatai mari la picioare.

Pasarea nu radea.

Maimuta stia. Pasarea va pleca.

Ziua 5:

Pasarea a vazut ca maimuta suferea si s-a gandit ca daca i-ar face un pui de pasare si i l-ar da, maimuta ar fi fericita.

A coborat intr-o noapte langa mainuta, maimuta a luat-o in brate, a mangaiat-o mult pe pene, a pupat-o pe cap si pasarea a crezut ca a ramas insarcinata.

Amandoua erau fericite si nedespartite. Pasarea statea numai in cuib, maimuta o mangaia si radea.

Insa pasarea nu mai oua. Oricat se straduia.

Ziua 6:

Pasarea cata numai in sus, spre cerul pe care zburau pasarile mari si frumoase.

Maimuta simtea ca pasarea va zbura. Si se gandea: daca o tin cu forta in cuib, moare. Daca ma urc iar in copac si zbor, mor eu.

Si atunci, maimuta s-a urcat pe cea mai inalta creanga, a deschis trapa de la camera si a strigat "u u u". Avea lacrimi in ochi. Ma asteptam ca in clipa in care pasarea zboara, maimuta sa inchida trapa sau sa prinda pasarea cu laba.

Pasarea s-a ridicat din cuib. S-a scuturat. Si a zburat drept spre inaltul cerului, fara sa se uite o clipa la maimuta.

Maimuta a tras trapa si s-a aruncat de pe creanga. "Mai incerc o data sa zbor."

In clipa in care maimuta s-a zdrobit de podea, pasarea s-a zdrobit de fereastra trapei. Ajunsa in inaltul cerului, se gandise "Mai incerc o data sa stau".

Daca mai continuu experimentele, va spun.
Deocamdata inmormantez maimuta si pasarea. Impreuna.

2 comments:

benny(dana) said...

nicee practic...'across the world' beatles..Bine ai revenit straino!!!
benny here!

catalina said...

Intr-o zi o leoaica tanara a intalnit un pui de antilopa, singur singurel. L-a privit atenta cum se clatina pe picioarele firave si a decis sa-l adopte. S-a dedicat lui 16 zile, fara sa se hraneasca, atenta sa nu il scape din ochi. A incercat sa-i fie mama dar epuizata, la un moment dat, l-a lasat sa se indeparteze. Un leu care trecea pe acolo a luat puiul de antilopa ca pe o prada usoara si l-a devora sub privirile neputincioase ale leoaicei.
A doua zi leoaica s-a hranit pentru prima data da la adoptie. Peste o luna a adopta alt pui de antilopa. In anul care a urmat a mai adoptat inca 5 pui. Majoritatea au pierit.
Concluzia: toate experientele de acest fel sfarsesc tragic.
http://www.lewa.org/oryx-lioness.php